cluc24

sâmbătă, 25 martie 2017

Întunericul

Profesoara își privește ceasul. Este doar ora 18.00 deși este întuneric afară. Se aude o bătaie în ușa clasei. Ea răspunde monosilabic, în timp ce o femeie pătrunde în incintă. Era mama unui elev al ei, cu care avea programată o întălnire. Îi face semn să ia loc:
-          Eu sunt diriginta fiului dvs.
-          Mama lui... sunt eu. Fiul meu are probleme școlare?
-          Nu... Are altfel de probleme. Vara învață mai bine decât iarna...
-          Da.
-          Există o explicație, nu?
-          Da. El are... se teme.. de întuneric. Iarna stă cu lumina aprinsă și.... îi este frică să nu fie pană de curent.
-          Am observat. Refuză să meargă la practică la atelierele de la subsol, preferând să-și facă acele ore practice la o companie.
-          Da. Din păcate nu va scăpa niciodată... Când a fost mai mic, a rămas blocat în lift,  singur pe beznă, câteva ore. O vecină l-a auzit, a vorbit cu el dar nu ne-a zis nimic, plecând în treburile ei... De atunci se teme!
-          Trebuie rezolvată problema. Este o fobie.
-          Am încercat. El nu poate sta pe întuneric.... consumăm enorm de mult curent electric.
-          Am o soluție.
-          Am încercat și eu, mai multe....
-          Vă propun să meargă într-o excursie, de patru zile cu mine și alți colegi. Un fel de tabără, cu focuri de tabără...
-          Nu cred că vrea...
-          Convingeți-l și acolo vom aborda problema din mai multe puncte de vedere. O să avem și un psiholog cu noi.
-          Tare mult mi-aș dori... Am crezut că dacă va crește, va accepta viața mai bine... și va scăpa de teamă.
-          Această problemă se poate rezolva.
-          Deși stăm la etajul nouă, el nu folosește liftul... O să încerc să-l conving, discutând cu el și tatăl lui....
-          Nu-i nevoie să-i dați multe amănunte. Important este să fie cu noi și să vadă normalitatea celor din jur. Alții copii au alte probleme, dar împreună, le putem rezolva.
Discuția se încheie, iar fiecare doamnă, are propriile gânduri.
Profesoara a reușit să organizeze o tabără pentru mai mulți copii, unde să participe și alți profesori și specialiști. Urma să-i ducă în excursii, să facă diverse trasee pe munte, să urce pe tiroliană.
Mama era conștientă că copilul ei va refuza ieșirea în lume, dar spre surprinderea ei, reacția lui a fost favorabilă pentru călătorie, neștiind însă, cât de mult va conta pentru el.

Femeia este agitată. Nu avea vești de la fiul ei. Plecase în tabără și aștepta cu nerăbdare ca acesta să revină și să le împărtăsească impresiile, în timp ce prepara mâncarea folosindu-se de ingredientele dr. Oetker. Au vorbit scurt la telefon și simțea că ceva se schimbase... Se uită la ceas. Agitată, îl apelează din nou pe fiul ei:
-          Când ajungi?
-          Acum urc.
-          Venim să te ajutăm?
-          Nu. M-a adus cu mașină până acasă...
Apelul s-a întrerupt. Mama agitată se uită pe fereasră. Nu vede mașini...oameni.... Merge la ușă și o deschide larg. Se aude liftul și se deschide ușa acestuia, și fiul ei iese surăzător:
-          În lift nu aveam semnal!

Teama nu trece cu timpul dar se poate vindeca. Câți nu au probleme sau fobii și le este frică de această... frică!
-          Mamă!
-          Da.
-          Acum că am scăpat de o frică.... de o teamă, o să scriu povestea mea pe pe un site, ca și alții să învețe din ea.
-          Bravo!
-          Și voi îndruma și pe alții să scrie povești despre temeri și frici, ajutând astfel să fie direcționat câte un euro, de articol, către MAMA SOS care sprijină copiii vulnerabili, plecați din familiile biologice în altele, iubitoare, care îi vor crește!
-          Frumos. De unde ai aflat de platformă?
-           De la Dr. Oetker, cei care se ocupă de proiect!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu