Cultura spre incultură?

CULTÚRĂ = Totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de omenire, faptul de a poseda cunoştinţe variate în diverse domenii; totalitatea acestor cunoştinţe; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuală la care ajunge cineva. (DEX, Wilkipedia)

Într-un timp ne întrebam până unde se ajunge cu cultura generală. Cât de mult trebuie să cunoaştem. Acum este mult mai uşor, dacă nu esti incult te poţi considera…cult, deci ai cultură generală!

Înainte se cunoaşteau date despre istoria, geografia, tradiţia şi mai ales limba română.

Dacă cineva te întreba, unde este România, ştiai să precizezi, acum se mai spune…acolo undeva, pe o chestie numită glob…parcă ar fi vorbi de globul din pomul de Crăciun.

Acum înţeleg de ce au dispărut emisiunile şi concursurile de cultură generală….
Înainte era greu să parcurgi nivelurile de învăţământ, acum, este nevoie doar să bifezi cu prezenţa la şcoală… în viitor, poate este de ajuns să te naşti, pentru a fi considerat om cu… studii.

Cultura însemnă să ştii câte ceva despre lucrurile din viaţă, să vorbeşti corect, măcar limba ta, nu contează accentul specific zonei ( care este o caracteristică plăcută ) şi exprimarea. Scrisul trebuie să fie în concordanţă cu limba română, să nu înlocuim unele litere, cuvinte cu altele, pentru că suna mai „cool”! Să lăsam prescurtările, şi acel „k” în pace, că şi el îşi are rostul său în vocabularul limbii române.

Incultura ajunge să se facă remarcată peste tot, să strige, să riposteze, să aibă dispute cu cei care folosesc adevărata cultură, chiar polemici,ea nu ţine cont nici de vârstă, nici de altele….

Unii se cred culţi, vorbitori ai unei limbi române corecte, chiar dacă sunt „varză”, expresie clasică pentru ei. De fapt dacă-şi repetă des acest lucru sau au mai mulţi prieteni care sunt la fel, ajung să creadă şi ei, chiar fiind fermi convinşi de acest lucru!

Lipsa coerenţei apare tot mai des, pe lângă internet, pe stradă, chiar şi în presă sau televiziune… Unde se va opri şi când? Ce să mai vorbim de unii aleşi ai noştri sau de unii ce „cânta” ceva în fel şi chip!

Uneori există şi teama ca celălalt să nu fie mai „cult” ca tine, motiv pentru care se încurajează acestă incultura!

Deci, în viaţă mai trebuie să şi înveţi, la fel cum era un vechi slogan comunist, care înă era real. Era unul dintre puţinele lucruri care ar fi nevoie, să se aplice şi acum.

Valorile , tradiţiile, cultura nu se moştenesc, se obţin de-a lungul vieţii!